da, azi a fost cea mai lunga zi de vara din anul asta. a fost ultima zi cu soare optimist. pentru mine, de maine incepe toamna. de maine zilele incep sa scada. de maine incepe jumatatea trista (astronomically speaking) a anului.
Archives for : Generale
“ok, I love you too” =))
Vorbeam ceva mai devreme cu Andrei despre ideea de “story of a life“, despre ce-ar avea un om de povestit despre viatza lui. Si m-a traznit idea ca mie unul mi s-ar parea uneori mai interesant de aflat ce-si propune un om de la viatza, decat ce-a realizat sau nu pana atunci. Andrei mi-a povestit despre un caz (beletristic) al unui tip care si-a scris propriul necrolog in tinerete si care si-a condus viatza in asa fel incat, la moartea sa, necrologul respectiv sa fie inca valabil. Cu alte cuvinte, un om care si-a facut din propriul necrolog un mission-statement.
in ideea asta, tu ce necrolog ti-ai scrie?
al meu (eu fiind o veshnica balantza) ar fi permanent in rescriere… dar cred ca, pe scurt, ar suna cam asa:
A iubit si a urat, si bine si rau, vesnic indecis. Hotarasca-se odata si Odihneasca-se in pace!
Evident, pare mai mult o autoironie demna de Capalna Sapantza decat un necrolog – dar e sincer si deschis. Astept versiunile voastre mult mai reusite 🙂
Deobicei nu postez panarame de-astea funny, dar in dimineatza asta fac o mica exceptie. Enjoy 🙂
[ Pentru cine a deschis browserul mai tarziu, de o saptamana nu-mi trece si ma tot laud ca mi-am luat, dupa o viatza de asteptare, aparat de pozat. ]
Acu’ a venit vremea sa incep sa invatz din regulile meseriei. Urmeaza intrebarea:
“Am voie sa fotografiez oameni pe strada? Am voie sa pun pozele respective online?”
Multi zic ca n-as avea voie, ca nu stii de unde poate sari iepurele cu avocatzi. Dar sincer nu-i inteleg: atata vreme cat esti pe domeniu public (strada, carciuma, teatru, metrou etc – toate locurile unde, sub umbrela denumirii de “loc public”, nu ai voie sa fumezi, de pilda) iti asumi calitatea de “public”, nu? Daca pe tine nu te deranjeaza sa te scarpini in nas in mijlocul orasului, de ce te-ar deranja daca eu te-as fotografia, chiar si (co)incidental, in timp ce pozam de fapt cu totul altceva iar tu te-ai nimerit in cadru?
Nu pricep: daca interdictiile de genul “fumatul interzis – loc public” sunt atat de venerate si de respectate (cel putin in teorie), atunci de ce fotografiatul in acele locuri ar fi interzis? Televiziunile cer permisiunea miilor de oameni prinsi in cadru de a-i filma si de a-i difuza? Don’t think so…
Mai mult chiar: domeniul public, prin reprezentantii sai administrativi, se da timid uneori: e vorba de locurile marcate explicit cu semnul “fotografiatul interzis” (in preajma unitatilor militare, de pilda). OK, acolo exista o regula, exista un semn clar, si ma conformez: pun aparatul deoparte in zonele alea. Dar in rest…? Unde scrie ca n-am voie sa pozez decat copaci cu veveritze?
Cetesc la Scarlateshti despre Google Universal Search. Si-mi aduc aminte de tentativele timide de contextualizare a rezultatelor Google, despre care scriam acu’ ceva vreme.
Dupa care ma duc unde zice autoarea, Marissa Mayer (Google VP Search Products & User Experience), si anume la niste cautari deja bine “contextualizate”, de genul darth vader.
Rezultatul? O macro-varza cu micro-mizerie in ea, o tocanitza de rezultate care-ti de-focuseaza complet orice notiune de ordine sau de logica. Ceva in genul softurilor-caracatite ale M$, care vor sa functioneze dupa principiul masinii-minune (spala rufe/bate cuie/fute-n cur/si da la muie).
De ce incepe Google sa semene tot mai mult cu sistemele alea desperate de pe site-urile la fel de desperate de tip PPC (pay per click)? Se tem ca le pleaca “customerul” de pe pagina fara sa fi gasit ceva, ergo nesatisfacut pana la orgasm? Marissa draga (si asta e valabil inclusiv pentru colegii tai), NU trebuie sa schimbatzi complet fatza lui Google doar pentru ca ati avut bafta sa fiti angajati acolo. Vede-ti-va de treaba, incasa-ti-va leafa, si nu mai stricati ceva ce mergea bine!
[ Atitudinea asta a angajatului care, din exces de zel, gaseste “improvements” si intr-un rahat, imi suna mult prea familiar, mult prea apropiat de tzoapele de pe la noi care, ne-putand fi incadrate ca “curva shefului” sunt facute, de ochii celorlalti, “Marketing Manager”, dupa care ajung sa se si creada MM si sa distruga firma cu ideile lor cretze… ]
De ce s-or fi chinuind atat de mult sa renunte la SINGURUL LOR MARE ATU – simplicitatea? Pentru ca, sa fim cinstiti, Google a fost imbratisat de mase din singurul motiv ca e USOR DE FOLOSIT. Socoteala lor a fost simpla: “daca 99.99% din oameni au inteligentza unui cui, hai sa facem un produs la fel de simplu, ca sa atingem cel mai cracanat target posibil“.
Noah, acum, ca si-au atins target-ul asta, se pare ca nu le mai place ipostaza de redneck simpatic, ci vor sa intre in liga fitzelor. Multa sanatate, baietzi, pacat de lucrurile frumoase pe care le-ati facut pana acum, daca acum vreti sa trantiti cu mamaliga-n geam!
Ar mai fi o explicatie: oare or fi acumulat deja atatia bani si atatea produse co-laterale incat sa nu le mai pese daca pierd segmentul care i-a lansat – “web-search”?
Am reusit sa ajung in seara asta la CERF 2007. Pentru o sambata seara, cand toata lumea e mult mai libera decat in timpul saptamanii, ma asteptam sa vad acolo puhoaie de lume, mai ales ca in timpul saptamanii inteleg c-a fost dezolant de pustiu (scuza-mi jocul de cuvinte).
Ce-am retinut:
1. Splendidele tablete Wacom Intuos Cintiq
Octavian Paler. Odihneste-te in tihna…
[ inainte de orice promit sa dezvolt mai mult, mai incolo, subiectul “focus” – in care cred si spre care ma educ sa tind ]
tocmai ce-am cetit un comunicat de presa vraishte despre 2 studentzashi de studentzashi care-au facut zob securitatea celor de la x6.ro, in sensul ca, dupa ce-au fost dati afara de-acolo, le-au furat toate sursele, pe care acum le cloneaza. toata povestea asta e doar un mic junghi in coasta, sincer nu dau 3 lei pe prostia altora (daca as da 3 lei pe prostia fiecaruia, as avea bani cat nenea Gates – dar pe minus). ce conteaza e ca m-am dus, pana la urma, sa vad si eu minunea de la panaghia: marele portal x6.ro.
si ce-mi vazura orbitele obosite? o varza cu carne, a la clooj, sau mai degraba un ghiveci indescriptibil, in care oamenii au turnat cu ghiotura tot ce se putea turna, sperand ca o sa acopere toate domeniile posibile din categoria “community-stuff”. un fel de incercare disperata de-a intinde o plapuma imensa peste picioarele tuturor, ca sa te simti tu mai mare si mai tare. rezultatul? un melange penibil, slab ca si continut, complet de-focusat, din care userul nu retine absolut nimic (e greu sa vezi un bob de nisip pe plaja…)
exemplu mai bun pentru teoria conform careia “focus is good in business” nu stiu daca puteam gasi. e drept, mai exista exemple de-astea pe la noi (a se vedea cloaca de spam numita neogen), dar baietii astia cu x6.ro chiar ca exceleaza la a face mucii prashtie si-a arunca cu ei in toata roza vanturilor. taare-s curios cat or sa mai reziste – atat ei, cat si restul trupei de “multilateral dezvoltati”…
dragilor, individualitatea da putere. treaba cu focusul in biznis NU e o prostie. reveniti-va, si incercat ca, in loc sa faceti mult si prost, sa faceti putin da’ bine. mai ganditi-va la treaba cu firul de nisip, ca are miez si cine-a zis-o a zis-o bine. altfel o sa va treziti cu un churn baban de la vizitatorii care n-o sa mai vada padurea din cauza hatzishului de boschetzi.
am zis! si ce bine ma simt: azi chiar nu carcotisem deloc… 🙂
