(aluna de padure, asa cum am scos-o din gaoace)
Archives for : September2007
sau, cum l-au botezat oamenii, “GOOG-411”. e vorba de un numar de telefon complet gratuit (in state) la care suni si la care-ti raspunde un robotel cu capacitati in voice recognition. cu alte cuvinte, dai telefon la numarul asta, iti raspunde o voce si, vorbind pur si simplu cu vocea respectiva, iti faci cautarile pe net… sunt curios cat de seriosi sunt de fapt baietii pe tema asta 😉
din cauza de pagina de contact, tot primesc in mod constant cereri de colaborare de gen “outsourcing” de la diversi indieni. n-am nimic cu indienii, dar asa cum americanii au devenit spammeri notorii cand vine vorba de viagra sau de scam-uri financiare iar rusii au devenit spammeri notorii pe bloguri, tot asa indienii au devenit spammeri notorii in domeniul asta al serviciilor de outsourcing.
ce e interesant de observat e felul in care isi mascheaza oamenii “ofertele de servicii” – ba sub forma de chaturi, ba sub forma de cereri de oferta (probabil ca sa se asigure ca adresa de mail e vailda), si, mai recent, am mai descoperit o modalitate cel putin hilara: sub forma de cerere de angajare. va dau un exemplu mai jos:
Dear Sir,
I want to applying for the post of Flash Graphics Designer for your firm . I am expertised in Macromedia Flash. I am also attaching some of the my work upon which I am done with Flash.Also I have good command over Flash CS3,Adobe Photoshop,Adobe Illustrator. Kindly consider my appllication for the said post .Currently I am working in India’s one of the best company in FlashProjects “numele firmei – n-o sa le fac reclama gratuita“.
Kindly let me know your view.
Thanks & Regards,
Manveer Singh R. Choukdayat
Graphics Designer
… mail insotit de cateva exemple patetice de designuri statice (din care primul, cu mandrie, clona noul design de la microsoft.com) si de 2 swf-uri limitate la niste animatii de intro facubile in orice program.
dupa cum ziceam: foame mare in india…
(nota: tocmai am trecut, cu carcotelile mele, de postul cu numarul 500 pe graffiti. asa ca, pentru un pic de relaxare, iti aduc un post 501 mai destins)
Beat box = drum machine = metronom = orice aparat de tinut ritmul. Asta in mare.
Human beat box = same sh*t, doar ca imitat aproape la perfectie de un om cu microfon. Pe vremuri ii stiam ca “zgomotisti”, in genul tipului din Academia de Politie… acum s-au perfectionat pana la dementza tipii astia. Si cum mai dau si eu iama prin youtube din cand in cand, am inceput sa-mi formez gusturi si preferinte. Pe care vi le insirui mai la vale:
Darren Foreman (BeardyMan) – Kitchen diaries – no.1 in ochii mei – cel mai complet beat-boxer pe care l-am vazut pana acum…
… acelasi BeardyMan, live:
Ar urma, pe un “loc secund”, doi tipi geniali care reusesc sa cante la flaut beat-boxing in acelasi timp:
Greg Patillo – Sesame Street
si Mathieu Schneider – LIBERTANGO
Francezii vin si ei din urma cu Joseph Yali:
si americanii, cu dragul lor de George (Gicu) Bush:
(sau: alt motiv ca sa-mi schimb banca)
despre ce este vorba: despre cat de handicapati penali sunt unii oameni (in speta, unicreditzeii, mai proaspat tziriaci plini de fitze si incompetenti pana la cer)
1. acum 2 zile imi vine factura la Romtelecom: 58.81 RON
2. intru pe internet-banking (ibk) la unicredit ca sa fac plata, si scriu: 58.81
3. dau ok la plata, bag si pinul (ca altfel nu se poate, cu sistemul lor nou si handicapat)
4. in ultima clipa, in timp ce sistemul zice “sending”, vad cu stupoare ca sistemul in loc de 58.81 a inteles 5881 (da, aproape 60 de grasune)
5. apas pe “cancel” > aplicatia se blocheaza, browserul ingheatza si moare
6. re-deschid browserul, re-intru in ibk, si caut cu disperare sa vad de unde pot anula plata “defecta” – evident ca ibk-ul unicredit e atat de imbecil conceput (traiasca programatorul care l-a facut pe genunchi in fundul curtii) incat nu are prevazuta situatia asta, si eu nu gasesc nicaieri figurata plata respectiva (sistemul vechi ar fi afisat-o ca “pending”, dandu-mi posibilitatea s-o anulez. nu si sistemul nou)
7. in disperare de cauza dau telefon imediat la unicredit (care, pe siteul nou, nu mai are nicaieri numerele de telefon de la sucursale – le gasesti doar cautand pe google prin alte parti) si povestesc ce-am facut, cerandu-le ajutorul in a anula plata respectiva
8. tipa (o incompetenta penala, repet) ma asigura ca:
a) daca nu am fonduri acoperitoare (daca nu am atatia bani in cont) plata oricum nu se executa, intra in stand-by pana apar suficiente fonduri
b) a marcat (vezi Doamne) plata respectiva pentru stergere, si ca in curand o sa o vad in ibk figurand ca anulata
9. intreb daca e suficienta convorbirea asta, sau daca trebuie sa vin la banca sa depun o cerere scrisa pentur anularea respectiva
10. mi se raspunde ferm ca e suficient ca i-am avizat telefonic, si ca sa fiu linistit
11. re-fac plata, de data asta asigurandu-ma c-am scris corect, 58,81 – plata se executa iar eu uit de incident
– – – – –
12. azi imi intra in cont mai multe plati restante de la diversi clienti – suficient cat sa depaseasca plafonul necesar executarii platii respective
13. ma frec la ochi: in loc de 6000 si ceva, in cont par sa fie doar vreo 200… ha? cum naiba??? incep sa ma uit in istoric, si vad ca… de bucurie c-a vazut baaaani in cont, unicreditul lu’ peshte mi-a executat plata cea cu bube. rezultat: contul = tabula rasa
14. sun in disperare la singurul lor numar afisat. evident ca nu raspunde nimeni – eu am vazut asta la 6:30, or boii inchid shandramaua la 5:00, si nu au help-line (deh, sunt o cocioaba jegoasa, la ce sa le trebuiasca help-line, nu?)
15. sun la 931. > un robot imi spune gingash ca mai recent serviciul gratuit de informatii 931 costa 30 de centi pe minut (WTF ?!?!?!?!?)
(paranteza: cat de nenorocit sa fii sa pui tarife de 898989 pe un numar pe care 20 de milioane de oameni il stiu ca fiind gratuit… ce director romtelecom isi face cartier rezidential de vile din afacerea asta slinoasa?)
16. ma rog, accept sa platesc cei 30 centi, ca sa aflu ca numarul gratuit s-a “mutat” la 930
17. sun la 930, imi povestesc pasul, si o cucoana mai ca nu-mi rade in fatza: “hehe, v-ati platit telefonul pe urmatorii ani: banii odata intrati in cont acolo raman, o sa se scada automat urmatoarele facturi pana se lichideaza stocul”
18. cu ochii injectati, ii cer imbecilei sa-mi dea un supervizor la telefon, sau un alt numar de telefon de la care sa pot obtine mai multe informatii. imi zice sa sun la 935
19. sun la 935. imi raspunde o tipa care ma asculta pana la capat si ma pune on hold 2 minute sa sa se consulte cu superiorii ei, si-mi spune in sfarsit ca da, pot primi banii inapoi, returnati prin mandat postal
20. aceeasi tipa, amabila, imi spune sa incerc totusi sa ma duc la banca la prima ora: banii nu au intrat inca la romtelecom, asa ca mai am o sansa mica sa anulez tranzactia maine la prima ora, la banca
– – – – –
concluzii:
1. maine la prima ora sunt la unicredit, cu spume la gura. o sa va povestesc cum au decurs hostilitatile
2. tot maine depun cere de lichidare a contului meu la ei in clipa in care mi s-au returnat banii de la romtelecom
3. tot maine depun cerere de deschidere de cont nou la Banca Transilvania
Doamne-ajuta, ca mici garduri ai mai pus la granina Ta….
LATER EDIT:
Da, am fost azi la banca.
1. La ora 8:55 eram deja in banca
2. a durat pana la 9:50
3. s-a rezolvat, nu se poate
adica:
1. operatoarea respectiva cic-ar fi inregistrat cererea mea de anulare in sistemul de ebanking – sistemul e cel care e prost, deci, nu omul
2. desi o plata se efectueaza in medie in 2 zile, astazi banii au fost oficial “de negasit” (nici in contul meu, nici in centrala unicredit, nici la romtelecom)
3. tipa de la banca a asudat pe telefoane aproape o ora: au jucat idiotii de la i-banking un ping-pong cu ea, de zile mari, mai ceva ca pinpongul pe care-l joaca birocratia bashtinoasa cu nervii platitorului de salariu de bugetar
concluzii (setul 2):
1. nu-mi pot desfiinta contul pana nu-mi recuperez banii.
2. nu pot depune cerere de returnare la romtelecom pana nu le intra banii in cont (cel mai devreme luni)
3. odata depusa cererea, luni, o sa va spun mai multe despre aventura mea cu money kidnapping in the urban jungle.
Concluzii finale (incheierea povestirii)
1. Dupa o saptamana si ceva, cu telefoane date in romtelecom ca frectia in piciorul de lemn, banii mi s-au intors in cont. Nu a durat 2 zile cat mi s-a spus initial. Nici nu ma asteptam, realist vorbind.
Am trecut azi pe la banca – iar tipa la care m-am dus cu jalba-n protzap m-a intrebat daca mi-am recuperat banii. Mai mult, si alta colega de-a ei (cea care m-a mai ajutat foarte dragutz cu alte ocazii) m-a intrebat acelasi lucru… Deci practic isprava mea m-a transformat intr-o mica vedeta a sucursalei… Nu vreau sa stiu cat s-or fi chicotit pe seama mea…
Unicredit a tratat pana la urma problema exact ca la taraba: am gresit, ne pare rau, dar sa va ajutam? mucles!
2. Cum ar fi trebuit sa procedeze, in opinia mea de om cu fitze-n cap: ar fi trebuit sa zica “ok, am gresit, uitati cum facem: va returnam noi banii respectivi in cont – ca doar a fost greseala noastra, nu? – si ne ocupam noi apoi sa-i recuperam de la romtelecom. CEE? Vise, aberez, stiu… asta e.
3. In clipa in care am contul activat la cealalta banca, inchid toate socotelile cu Unicredit. Mi-a ajuns.
am zis sa aberez si eu odata in stilul “scandal cu orice pretz” (mari nume de pe la noi din blogosfera fac asta in mod curent, am zis sa gust si eu din rahatul asta cu bomboane de coliva si sa vad reactiile cetitorului meu razletz)
despre ce e vorba? despre Andrea Marin, bomba secsi care rupe gura si mai ales prohabul americanului platitor de taxe.
dac-ai avut rabdare sa citesti pana aici pot trage 2 concluzii despre tine:
1. esti suficient de curios
2. nu te intereseaza numai pozele, ci si ce scriu. asa ca o sa mai ai rabdare cateva randuri…
( disclaimer: primita pe mail, nu fac decat sa dau mai departe 🙂 )
Date: Scufita Rosie este fetita cuminte.
Analiza: Din start ne dam seama ca este vorba despre o minora de care copiii, in rautatea lor, si-au batut joc cu aceasta porecla, probabil din cauza unei caciulite rosii crosetate de mamica ei, pe care fetita o poarta des din cauza unei sensibilitati fizice la frig in regiunea craniului.
Asadar avem de-a face cu o bolnava marginalizata si descurajata de societatea din jurul ei.
lucrez de 2 ani si ceva cu unicreditul. care la inceput au fost super-ok. dar care, treptat, s-au obraznicit la taxele curente. si care, de cand au fost preluati si intransformati in unicredit-tiriac, s-au jmekerit rau de tot.
acum fiecare luna “impreuna cu ei” ma costa 35 ron + 10 eur + 10 usd, adica aproape un milion pe luna. ceea ce mi se pare strigator la cer. si toate taxele astea au fost bagate pe shestacke (daca nu te duci la banca si nu intrebi, nu afli decat cand te trezesti cu gaura de datorii si de penalitati cumulate in conturi)
drept pentru care imi caut deja alta banca. ce vreau de la noua banca: un internet-banking decent, costuri lunare decente, comisioane la op decente si cam atat.
ce zici? cu ce banca lucrezi? ma poti ajuta c’un sfat, o opinie?
PRECIZARE (later edit): treaba asta ma intereseaza pentru firma, nu pentru p.f.
dupa a doua plimbare photo a la gramos, la care-am reusit sa ma lipesc si eu de data asta, mi-am facut un pic de timp sa pun online o mica gramada de poze facute cu mai sus-numita ocazie. ceea ce va doresc vizionare placuta 🙂
sa nu uit: faptashii au fost: subsemnatul, Cristea, Alinutze, Subiectiv, Adi Ciubotaru, Roxulici, Jen, Oompa, Ana Pobleanu, Dennda si Cosmin.
p.s. daca graffiti e prea lent, le poti vedea si pe flickr.