Se pare ca de la o vreme Google se simte tot mai corporatist, dragul de el. De cand ii tot ameninta unchiu’ Sam cu sapinele prin cele trebonale, au inceput baietii de la Google au inceput sa fie mai catolici decat Papa Ratzi.

Mai concret: am primit de la un prieten (caruia aleg sa-i pastrez anonimatul) urmatoarea cautare pe Google: mProjector cw. Daca faci scroll pana la (ma scuzi) fundul paginii, o sa observi o mica nota oficiala si oficioasa din partea Google: “Ca raspuns la o plângere ce am primit-o sub actul US Copyright “Digital Millenium” , am sters 1 rezultat(e) de pe aceasta pagina. Daca doriti, puteti citi plângerea DMCA care a cauzat stergerea(-ile) la ChillingEffects.org.”. Am facut un print-screen, just in case.

O faza de-asta ma lasa confuz: sa-i admir pe baietii de la Google pentru ca lupta impotriva trebilor ilegale? SAU sa-i bag undeva, pentru rolul de politai al netului pe care incep sa si-l asume? Nu ne ajunge mai-sus-mentionatul unchiu’ Sam, care de cand a iesit la pensie se crede politzai universal, mai dihai decat Van Damme?

Si, mai important decat orice altceva: odata introdus si folosit sistemul de filtre, cine garanteaza ca google NU le foloseste de-acum inainte ca sa impinga inainte sau sa scufunde alte companii? (prietenii SEO stiu de ce)

Uite c-am trait sa vedem si asta: de-acum e legal sa-ti torni clientii! Te duci frumos la un mafiot, ca sa-i oferi consultantza in domeniul X, dupa care, in mod perfect naturel, te duci la nenea comisaru’ si-l parashti pe mafiotul cel rau. Cam asta si-au imaginat ai nostri legislatori cand au reluat la purecat Legea nr. 656/ 2002.

Ba mai mult, zice-se ca nu este numai legal sa-ti torni clientul sau angajatorul, ci si obligatoriu!?!?!?! Adica, daca eu lucrez la nenea mafiotul, si vine nenea comisarul si-l prinde cu nadragii (legii) in vine, atunci “bucuria” mi-o iau si eu, nu numai nenea cel rau. Ca, de ce nu l-am parat! Nice stuff, n-am ce zice!

Dati un ochi pentru toata povestea, mai profesional istorisita, pe Saptamana Financiara.

Pana m-oi invrednici sa ma cadorisesc c-o camera foto mai acatarii, imi infranez nemarginitele talente fotografice, si ma dau cu camera foto a telefonului, ca sa imortalizez un strop de frumusete. Slaba tentativa, stiu. Ghioceii astia ameninta cu venirea vremii frumoase… da’ cine sa-i mai creada?

Dupa ce m-am luptat din rasputeri cu ideea asta trendy-brendy (blog-mania, deh), se pare c-am cedat. Are rusu’ o vorba cu tâlc: “Curiosity killed the cat” – sper ca pe mine o sa ma crutze! (am pornit graffiti mai mult ca pe o tentativa de a vedea cum merge minunatzia.)

Deocamdata vin proiecte multicele pe tzava (pentru cei mai fitzoshi, pe pipeline) asa ca nimeni nu poate spune cat de des o sa ma dau pe el ca sa-l umplu de articole. Dar voi fiti tãuni, si reveniti, ca nu se stie ce adevaruri fundamentale despre viata o sa gasiti in curand pe-aici!

Cam atat, Roger out!