Mda, m-am intosc ceva mai devreme de la mega-lansarea Adobe CS3 in Romania, la Romexpo. Cautand sala impreuna cu Rich, am vazut un tip fugind de mama focului, ca scapat din ghearele mortii. L-am intrebat de lansare – ne-a raspuns, livid la fatza, unde este sala cu pricina, comentandu-ne “eu n-am mai rezistat, m-a doborat Hasegan!”. Deja amuzati, am ajuns la fatza locului, unde ma asteptam sa vad un mega-event, pe masura gigantului software. Asta era pe la 12, ca n-am reusit sa ajungem mai devreme.
Cand colo, ce sa vezi:
– oameni de la catering strangand deja mesele desi mai erau vreo 2 ore de “event” (un fel de “gata, hai, mai stati mult? – oare pe-afara se practica genul asta de grosolanii??)
– cateva fetze mai “occidentale” (banui ca erau shpikerii de la Adobe care-au cuvantat de dimineatza)
– si, marele event: o sala ticsita de (presumably) designeri, intr-o stare catatonica, complet doboratzi de monotonia ucigasha a d-lui Hasegan care, de la un pupitru aproape invizibil, mormaia saracul (peltic – sau sonorizare de cacao) scripturile de prezentare pe care a fost pus sa le mormaie (am inteles de la unul din organizatori ca asa functioneaza treaba: speakerului i se da o suita de scenarii, excesiv de stufoase, pe care el trebuie sa le acopere ca prezentare, punct cu punct)
Asta au inteles romanashii nostri dintr-un event care ar fi trebuit sa fie fulminant: o prezentare plicticoasa pana la isterie a unor features pe care 99% din cei prezenti acolo deja le stiau pe de rost.
Ziceam c-am ajuns acolo pe la 12, si-am stat cam o ora. In program scria ca in intervalul respectiv era programat un mic public-jam – interactiune cu sala, intrebari, critici, ma rog, viatza, domnule, viatza, nu chestii supte din deget! Cum s-a manifestat asta? Repet, ca pe vremea lui ceashca: cu un public complet doborat moraliceste de monotonia unui discurs care era orice numai interactiv nu.
Fireste, mi-am pus intrebarea: de ce stau toti oamenii astia gata sa atipeasca, de ce nu misca nimeni un deget sa rupa monotonia, ce asteapta? Raspunsul pe care mi l-am dat singur a fost unul deprimant: se astepta, de fapt, la coada la pomana cereasca – decernarea celor 3 pachete promise de organizatori. Din ce-am inteles, castigarea unui pachet era conditionata de prezentza in sala la momentul tombolei. Ei, cine sa rateze SINGURUL moment interesant al lansarii? Cine sa rateze mega-shansa de-a economisi miile de EUR? Nimeni, evident… Asa ca au stati dragii mei de colegi si-au inghitzit la plictis pe paine pana li s-a acrit.
Noroc cu Rich care s-a prins ca la Baneasa se dadeau avioanele cu burta-n sus, asa ca, in doua randuri, am iesit de la conferintza sa vedem si ceva interesant pe ziua de azi: eurofighterul-vedeta, care ne-a aratat burtica lui argintie prin jurul antenei de pe casa scanteii (rich, astept pozele :))
Dupa care, cand am intrat iar in monotonia aia exasperanta, am mai tras cateva poze la repezeala si am decis scurt ca nu vrem sa continuam sharada asta de-a astepta pomana tombolei, si-am intins-o.
Acum, de curiozitate, m-am uitat pe site-ul evenimentului. Evident ca, in timp ce la NY lansarea se transmite live, in Romania nici macar castigatorii n-au fost publicati inca, dupa mai bine de 2 ore de la incheierea evenimentului. Cred ca cei de la Adobe si-au zis saracii, dupa fiasco-ul asta: “mai bine mai asteptam inca 18 ani pana sa venim la astia… astia inca dorm pe ei, ce pisici sa le vindem??” Cum naiba mai rezista Romexpo cu stilul asta comunist de-a organiza evenimente, sincer nu stiu…
Noah, asta fuse. Scurt si plicticos. Care-ati mai fost pe-acolo, cu ce impresii v-ati intors? Cine-au fost cei 3 norocosi? Cum vi s-a parut “mega-eventul”?
