Maratonul de sambata: Ciurel, Politehnica, Tineretului

Cum a fost azi? A fost zi de pozeee!! Trezirea la 7:30, intalnirea cu colegii de la cursul foto la Crangasi la 8:30 (record de prezentza!!!), dupa care hai la drum!

Intai am fost pe Lacul Morii, la Ciurel, am facut poze la coloane, la copaci, la o Raluca inconstienta 😉 care s-a sacrificat pentru ca noi sa putem poza oameni nebuni in cautarea pneumoniei, dar mai ales la O GRAMADA de ceatza… La intoarcerea de pe Ciurel, la incurajarea lui Petre (“bai vedeti ca unde e gheatza umflata sunt izvoare calde, si gheatza e subtire…”) cativa mai “curajosi” ne-am aventurat chiar pe lacul inghetzat, ca sa pozam alti nebuni care dadeau la peshte la copca (si care se plangeau abitir ca ce plina e balta dom’le nu mai ai loc sa mishti).

Poze de pe Ciurel, aici.

Dupa care, inghetzatzi preacorespunzator, ne-am urcat prin mashini si ne-am refugiat in Club Piranha, la un vin fiert si-o vorba buna. Chelneritza – un monument de amabilitate si de dragalashenie, ne-a luat efectiv la bani maruntzi ca la politzie (data viitoare cand ma duc la predatorii astia imi iau un pitbull cu mine ca sa ma simt mai in sigurantza).

Ma rog, dupa Piranha, cand am iesit afara si-am vazut ce soare superb era afara, o mana de oameni nu ne-am mai indurat sa plecam, asa ca am ramas prin parcul Politehnicii la pozat chiciura pe fond albastru si nu numai.

Poze din parc de la Politehnica, aici.

Dupa care ne-am imprashtiat (iar), mai putin eu, Alina Radu si Petre, care-am mai dat o fuga pana-n Parcul Tineretului. Unde, fratilor, e SUPERB! Numai cardurile pline si bateriile sleite ne-au mai convins sa incheiem totusi cele 8 ore de stat in picioare in ger, altfel eram in stare sa punem trepiedere si sa continuam cu pozele si-n amurg.

Poze din Parcul Tineretului, aici.

experiment foto: ISO vs F vs T

De ceva vreme ma roade o nelamurire legata de fotografierea in conditii de iluminare slaba:

ce e preferabil: sa expui corect, renuntand la un ISO mic? sau sa subexpui folosind un ISO mare?

Cu alte cuvinte: atunci cand fotografiezi in lumina slaba, trebuie sa compensezi expunerea. Si cum avantajul primar al fotografiei digitale este faptul ca “poti vedea pe loc ce-a iesit”, gestul reflex este sa crestem ISO cat cuprinde, pentru ca rezultatul de pe displayul camerei sa arate corect expus. Dar cat e de sanatoasa abordarea asta? Nu e mai bine oare sa ramai pe un ISO mai mic, chiar daca aparent poza va iesi mult sub-expusa?

Intrebarile astea m-au facut sa ma gandesc la un experiment cu care sa probez ce se intampla in cazul folosirii limitelor de ISO ale aparatului (in cazul meu: de la ISO100 la ISO1600).

Pentru asta, am facut un set de 6 poze, in urmatoarele conditii: am setat camera pe trepied, am focusat o scena (am trecut apoi focusul pe manual ca sa raman in aceleasi conditii de focus pe parcursul experimentului), dupa care:

1. Am setat ISO100, am setat diafragma pe maxim (in cazul meu, F 1/2.8), si am reglat timpul de expunere in asa fel incat aparatul sa indice o expunere “perfecta” – timpul rezultat a fost de T 1/10.

2. Folosind exact acelasi timp de expunere (T 1/10), am setat ISO 1600 si am compensat din diafragma pana am obtinut aceeasi expunere “perfecta” – diafragma rezultata a fost de F 1/11.

3, 4. Folosind aceleasi setari de ISO si de diafragma, am repetat cele 2 poze, de data asta cu un timp de expunere de 1/50 (subexpunere egala in aceste 2 poze)

5, 6. Folosind aceleasi setari de ISO si de diafragma, am repetat cele 2 poze, de data asta cu un timp de expunere de 1/100 (subexpunere si mai pronuntata, egala si in aceste 2 poze)

Dupa care am echilibrat din Levels toate cele 6 poze, pe setari identice la fiecare pereche (ca sa nu apara diferente de “interpretare” a imaginii), in asa fel incat sa obtin tot ce se poate obtine cu un minim de prelucrare din pozele facute.

Iata ce a rezultat:

Prima concluzie evidenta ar fi ca:

E mai bine sa tragi cu ISO mic si timp mai scurt (3), chiar daca pe displayul aparatului poza pare subexpusa, decat sa tragi cu ISO mare si timp lung (2), iar pe display poza sa apara ok. Nu numai ca timpul fiind mai scurt poza va iesi mai clara/nemiscata, dar chiar si calitatea imaginii dupa Levels e mult mai buna decat in celalalt caz.

Mai mult decat atat, chiar si exemplul (5), cu timp de expunere si mai bun (T 1/100) arata, dupa Levels, aproape la fel de bine ca exemplul (2). (cu un T 1/80 ar fi iesit identic calitativ, cred).

Ce am invatat de aici: ca uneori e mai bine sa ma bazez in teoria invatzata in felul asta, experimentand, decat sa ma incred in ce-mi arata display-ul aparatului. Experimentati si voi, daca vreti, si-o sa ajungeti la aceeasi concluzie 😉

Albume foto de sfarsit si de inceput de an

1. Poze facute in Padure la Sinesti, imediat dupa Craciun (26.12.2007) gasiti aici;

2. Poze facute pe inserat sus in Dealul Mitropoliei (28.12.2007), gasiti aici;

3. Cum s-a vazut prima zi inzapezita de la balcon, de la etajul sapte (3.1.2008), aici;

4. Cismigiul, a doua zi, evident la fel de inzapezit, si frumos ca-n povesti (4.1.2008), aici;

si, in sfarsit,

5. Gradina Botanica, in plina iarna (5.1.2008), aici. Am reusit sa ne adunam o mana de oameni de la cursul foto (Ana, Alexandra, Sorin, Alexandru si cu mine). Intrarea 5 lei (2 lei pentru studenti), pozatul permis, evident. Am inceput sa ne strangem pe la 11 fara ceva, iar pe la 11 si ceva am intrat (Sorin ne-a gasit ceva mai tarziu, prin mijlocul gradinii)

Ce sa zic, au fost nori, a fost frig, a nins din belsug – iarna perfecta, mai putin pentru pozat, dar asta a contat mai putin – ne-am protejat fiecare aparatele cum am putut. Am batut parcul vreo 2 ore ca bezmeticii dupa care, inghetati corespunzator, ne-am refugiat in aceeasi ceainarie in care se mai refugiasera oamenii si dupa iesirea de la Opera, unde ne-am intins la taclale pe langa cescutele si ceainicele aburinde (cel putin cand ni le-au adus) ca sa ne mai incalzim un pic. Pe care le-am baut. (faina ceainaria, fain serviciul cu clopotel, faine crantzanelele, dar fara nici un capatai ceaiul. bine c-a fost cald si dulce, la urma urmelor asta conta). Dupa care ne-am imprastiat ca potarnichile, fiecare pe la cashile lui.

CR2 / RAW thumbnails in Windows

De cand ma dau mai fotograf (defapt, de cand am invatzat ca e bine sa pozezi in format RAW / CR2), ma tot sacaia o treaba: in Windows nu puteam vedea thumbnailurile imaginilor in formatul asta. Sacaitor de tot. Asta pana am descoperit un mic programel, complet FREE, care face exact asta: integreaza in Shell-ul de Windows exact ce trebuie pentru a putea vedea thumbnailurile acestor imagini. Extrem de util, si complet gratuit!

Programelul se cheama dpMagic CE si-l gasiti aici.

youtube visual relational video search

Am mai descoperit ceva interesant pe youtube (nu stiu cat de recent e feature-ul asta, asa ca nu sariti cu “e veeeechi”): la unele filme, cand le bagi in Full-Screen, apare, pe banda de jos, o iconitza noua, in stanga, cu 3 bilutze intercocnectate, sau asa ceva. Daca dai click pe minunea aia, in loc de video ecranul ti se umple cu bubbles, fiecare bubble fiind un “related movie”. Tot screenul asta cu bubbles poate fi mutat in diverse directii, fie cu ajutorul sagetzelelor, fie printr-un simplu drag-n-drop. Iar cand te duci cu mouse-ul peste un bubble, fara sa-i dai click, incep sa apara noi bubbles, relative la / relevante pentru bubble-ul respectiv. Foarte interesant 😉

youtube visual relational video search

Intalnire curs foto ccs la un pahar de poveshti, inainte de sarbatori

Am zis sa facem o ultima intalnire pe anul asta cu colegii de la cursul foto de la Preoteasa.
Asa ca am reusit sa fac o rezervare la Green Hours pentru Vineri, de la 19 la 22 (la 22 incepe un concert acolo), pentru 8-10 persoane (sper c-o sa fim mai multi de-atat) – VA ASTEPT! 🙂
Oamenii de la carciuma mai-sus-citata mi-au spus ca consumatia minima de persoana va fi de 30 ron – daca credeti ca sunt probleme, spuneti si incercam sa gasim altceva, desi e cam balamuc cu rezervarile zileele astea.

Pana acum suntem confirmati 7 oameni, astept in continuare confirmari, fie pe comentarii aici, fie pe yahoo – mixera_eros.

Later edit:

Intalnirea va decurge cam asa: ne intalnim la 18:30 la intrarea pe Lipscani*, o luam spre stanga, spre Smardan, facem stanga pe Smardan pana la “Luliu” Maniu, unde facem iar stanga pe Sepcari, ca sa iesim in I.C.Bratianu si sa ne intoarcem la punctul de plecare, de unde, evident > ceai fierbinte unde-om hotara sa ne oprim. In felul asta, avem vreo 30 de minute sa inghetzam un pic, ca sa ne vina mai repede cheful de intrat undeva; in plus, poate mai prindem si cateva poze de noapte; in plus, e un traseu destul de mic, si putem fi gasiti destul de usor pe el (asteptam max. 5-10 minute, dupa care o tiram din loc ca o sa fie GER). Dupa care, dupa cum ziceam, la 19:00, caldurica, un pahar de vorba, de-astea 🙂

*chiar la iesirea dinspre pasajul subteran care traverseaza I.C. Bratianu pana la Sf. Gheorghe

Preturi romanesti la echipamente foto

Sunt fan declarat F64studio.ro (si nu, nu ma platesc oamenii ca sa scriu asta). DE CE?

Pentru ca au chiar de toate, pentru ca raspund la mesajele de pe site, pentru ca au preturi printre cele mai decente de la noi, pe domeniul lor.

Dar nu pot sa ma abtin sa nu intreb: de ce, chiar si la ei, care sunt considerati si buni si ieftini, echipamentele si accesoriile foto costa DUBLU fatza de in US?

Hai sa facem niste mici comparatii:

1. Incepem cu topul gamei de la Canon, un Canon EF 400mm 2.8 L II IS:
Pret Romania: 31.654 RON
Pret US: $6299 =~ 15.130 RON
Diferentza de pretz: 200%. Asta in conditiile in care se stie ca nimeni nu tine asa ceva pe stoc, iar costul afisarii produsului in catalogul online e cam zero…

2. Continuam cu ceva mai “pamantean”: un Canon EF 70-200mm F/2.8L USM IS:
Pret Romania: 7.381 RON
Pret US: $1559 =~ 3.744 RON
Diferentza de pretz: 200%. Asta, iar, in conditiile in care se stie ca nimeni nu tine asa ceva pe stoc, iar costul afisarii produsului in catalogul online e cam zero…

3. … si cu ceva si mai accesibil: un Canon EF 70-200mm F/4.0 L USM:
Pret Romania: 2.648 RON
Pret US: $549 =~ 1.318 RON
Diferentza de pretz: 200%. Asta, iar, in conditiile in care se stie ca nimeni nu tine asa ceva pe stoc, iar costul afisarii produsului in catalogul online e cam zero…

4. Ajungem la ceva chiar “pamantean”: un banal blitz, sa zicem un Canon 430EX EOS Speedlite:
Pret Romania: 894 RON
Pret US: $239 =~ 574 RON
Diferentza de pretz: 150%. Mult mai OK, avand in vedere ca e chiar pe stoc aici, si ca deh, de-asta e afacere, ca sa poti pune adaos comercial.

Intrebarea mea fireasca e: care e atitudinea, fratilor, cu cat e mai scump, cu atat e mai mare comisionul? ce le faceti, din 3 aduse unul e spart si va acoperiti pagubele? Chiar ca nu mai inteleg…

Bine, defapt inteleg perfect: e vorba de cerere si oferta. Romanul e speriat de lipsa de garantzie, vrea ceva cu care sa se poata duce la OPC in caz de probleme, asa ca prefera sa cumpere autohton, fara sa tina cont ca “afara” preturile sunt aproape la jumatate fatza de ce vezi in vitrinele magazinelor bashtinoase.

Tineti minte ce s-a intamplat la 3 luni dupa “integrare”? Cand preturile la PlasmaTV-uri au scazut la jumatate? Eu sincer ma asteptam sa scada si mai mult, si mult mai rapid, dar intertia consumatorului roman e mult prea mare ca sa poata urni ceva. Si imi e destul de clar ca, in domeniul foto, unde piatza e MULT MAI MICA si mai specializata, aceeasi inertie are un efect mult mai mare. ERGO, preturile exacerbate din domeniu.

Astept o schimbare, fratilor, cat credeti c-o sa mai mearga jaful asta? Bine, iar trebuie sa rectific: nu e jaf, e cerere si oferta. Uff, sila mi-e de prostul care nu se uita si cumpara aiurea si fara cap chiar daca moare de foame… ca EL e de vina, nu comersantul… Sila mi-e de romanul fara discernamant 🙁

Si am fost si la Muzeul Satului…

Si n-am fost decat 3 oameni, cu totul (eu, Sorin Calin si Rebeca Pop – colegi de la cursul foto)… pacat 🙁

Eu si cu Sorin am fost acolo la 9, peste vreo 15 minute a aparut si Rebeca, si cum nu parea sa mai existe si alti “nebuni”, am intrat. Un bilet de student – 3RON, unul intreg – 6RON. Fotografiatul in aer liber – permis si gratuit. Fotografiatul prin putinele casutze deschise – interzis, nici macar cu bani n-ai voie sa le pozezi, ca se emotzioneaza moashtele de la atatia fotoni blitzoshi si li se ofilesc trandafirii bunditzelor expuse. Whatever…

Ne-am imprietenit chiar de la intrare cu un suflet de matza iubaretz de oameni, care s-a lipit apoi de noi ca un catzel si ne-a urmarit prin tot muzeul, calarindu-ne si cuibarindu-se in noi de fiecare data cand prindea ocazia (drept pentru care toate tzoalele mele trebuie sa intre la masina de spalat, ca-s pline de labutze nesimtite de pisoi murdarici). Cu greu m-am abtinut sa nu-l iau cu mine acasa, atat de simpatic era, dar m-am gandit ca acolo e viatza lui si cine-s eu sa i-o dau peste cap?… Oricum, o sa-l vedeti prin pozele pe care le-am pus deja online pe picassa, aici.

In rest… ceatza (sufiicient de multa cat sa nu poti poza prea bine casele mai mari, suficient de putzina cat sa nu poti obtine niste efecte mai faine cu foggy/misty stuff), multa umezeala (mare atentie pe sub copaci, pe care cea mai mica adiere ii scutura de apa drept in camerele noastre), destul de multi turisti nebuni, adusi cu autocarele (niste nordici si niste spanioli satui de capshuni romaneshti probabil).

Am bananait pe-acolo, catand unghiuri si timpi si incadrari pana pe la vreo 11 si ceva (clasicele 2 ore, deci) dupa care, inghetzatzi, ne-am imprashtiat ca potarnichile.

Cam asta fuse… La parada facusem o observatie: ca daca numarul de participanti o tine tot asa de la intalnire la intalnire (in constanta scadere) probabil ca la urmatoarea o sa fim 2-3 oameni. Am avut gura aurita, chiar asa a fost. Ma intreb ce-o sa fie la urmatoarea…

Eros

(o parte din poze mai jos, restul aici.)

   

youtube si reclamele invazive

dap, se pare ca youtube a trecut la “nivelul 2”, in care deja baga reclame in player… care-i pasul urmator, pauza de publicitate? LOL

uite ce-am primit pe messenger:

wee planets

Cristi imi trimite un link despre un fotograf mai “interesant” care, in loc sa faca panorame clasice, le “proiecteaza” in asa fel incat sa semene cu nishte mici planete, luate parca din ilustratiile Micului Print. Interesant, de vazut 🙂 .

wee planets