Si n-am fost decat 3 oameni, cu totul (eu, Sorin Calin si Rebeca Pop – colegi de la cursul foto)… pacat 🙁

Eu si cu Sorin am fost acolo la 9, peste vreo 15 minute a aparut si Rebeca, si cum nu parea sa mai existe si alti “nebuni”, am intrat. Un bilet de student – 3RON, unul intreg – 6RON. Fotografiatul in aer liber – permis si gratuit. Fotografiatul prin putinele casutze deschise – interzis, nici macar cu bani n-ai voie sa le pozezi, ca se emotzioneaza moashtele de la atatia fotoni blitzoshi si li se ofilesc trandafirii bunditzelor expuse. Whatever…

Ne-am imprietenit chiar de la intrare cu un suflet de matza iubaretz de oameni, care s-a lipit apoi de noi ca un catzel si ne-a urmarit prin tot muzeul, calarindu-ne si cuibarindu-se in noi de fiecare data cand prindea ocazia (drept pentru care toate tzoalele mele trebuie sa intre la masina de spalat, ca-s pline de labutze nesimtite de pisoi murdarici). Cu greu m-am abtinut sa nu-l iau cu mine acasa, atat de simpatic era, dar m-am gandit ca acolo e viatza lui si cine-s eu sa i-o dau peste cap?… Oricum, o sa-l vedeti prin pozele pe care le-am pus deja online pe picassa, aici.

In rest… ceatza (sufiicient de multa cat sa nu poti poza prea bine casele mai mari, suficient de putzina cat sa nu poti obtine niste efecte mai faine cu foggy/misty stuff), multa umezeala (mare atentie pe sub copaci, pe care cea mai mica adiere ii scutura de apa drept in camerele noastre), destul de multi turisti nebuni, adusi cu autocarele (niste nordici si niste spanioli satui de capshuni romaneshti probabil).

Am bananait pe-acolo, catand unghiuri si timpi si incadrari pana pe la vreo 11 si ceva (clasicele 2 ore, deci) dupa care, inghetzatzi, ne-am imprashtiat ca potarnichile.

Cam asta fuse… La parada facusem o observatie: ca daca numarul de participanti o tine tot asa de la intalnire la intalnire (in constanta scadere) probabil ca la urmatoarea o sa fim 2-3 oameni. Am avut gura aurita, chiar asa a fost. Ma intreb ce-o sa fie la urmatoarea…

Eros

(o parte din poze mai jos, restul aici.)