cum zilele astea m-am vazut inscris in roblogfest, acu 5 minute ma apuc si eu ca tot omul sa votez. si cum ajung eu frumos pe pagina primei categorii (1. Cel mai bun blog (crema frate!)) vad cu mare mirare cum, protzopit in varful paginii, imi sta scris mare si roz: Ai votat Zoso`s Blog! Asta de unde eu, pacatili-meli, n-apucasem sa votez inca nimic.

acu, ori baietii cu roblogfestu au probleme babane cu serveru’, ori se intampla trebi mai necurate p’aciulea. din ce stiam eu, zoso era un domn/nene/baiat (nu-l cunosc personal) cu un blog de mare succes… nu vad de ce-ar avea nevoie de trickuri de-astea ca sa se voteze.

dragi roblogfeshti, vedeti ce faceti pe serverul ala, mai testati-l, mai cautati-va pe la cartitze, ca nu-i frumos sa intre tot neaoshul ca mine pe site la voi si sa ramana cu gusturi maro prin gura.

Ce ignora multa trupa care-si umple gura cu buzz-words ca sa para ca shtie engleza, e ca una din principalele TREBURI MARI pe care le-a adus web2.0 este PERSONALIZAREA. Trecerea dincolo de “Welcome to my home page – About me – My photos – Contact”. Aparitia INDIVIDULUI, ca opus NORMEI. Aparitia VOCII, ca opusa CORULUI.

Ce e paradoxal la fenomenul blogging-ului este ca, devenind atat de popular ca forma de exprimare, a devenit in acelasi timp un fenomen GREGAR-DE-TURMA-LA-GRAMADA (na, uite-un dublu pleonasm, monsherule!). Pana si eu am subscris la el, doar ca sa nu raman in urma. Ca intre timp i-am gasit si-o utilitate, e shpaga mea.

Si mai paradoxal e ca, desi initial era adresat individului, persoanei, BLOG-ul a fost “furat” de firme mici si mari, ca instrument de marketing, preferabil cat mai viral. Ca sursa de vizitatori. Ia orice nume mare din bloggingul romanesc sau de-aiurea, s-o sa vezi ca are in spate o firma, o afacere, un CEVA DE VANDUT.

N-o sa fiu ipocrit, recunosc ca si eu sper sa-mi foloseasca SI la asta. Dar, spre deosebire de unele cazuri deja hilar-triste, inca nu m-am luat in gura cu restul trupei pe teme de genul “ba eu am mai multi unici” etc. Inca nu m-am subjugat ideei. Inca nu sunt un BLOGSESSIVE. Vorba soacra-mei “daca ma vedeti c-ajung asa, sa-mi dati Shoricioaica, mama…” [btw de “shoricioaica” – o fi inscrisa la OSIM? ]

Ce-mi place totusi la treaba cu blogosfera (de ce nu blogocubul?!?) este potentialul de networking pe care-l aduce cu ea. Posibilitatile de a cunoaste trupa noua. Or eu la capitolul “networking” cam tot sufar in ultima vreme, de cand nu mai vad decat un ecran de laptop in fatza ocelilor, toata ziua. Mi-e dor sa mai vad lume. Chiar si lume noua. Taaare-s curios dac-oi putea sa fructific ceva din treaba asta… Ar fi frumos.

… vad ca ma cam ia BLOGOREEA pe dinainte, o fi de la ora cretina la care scriu. mai bine ma opresc aici.

Daca simti c-am aberat, da-mi peste bot, dar fa-o inteligent. Daca-mi dai dreptate, ma bucur. Mai pofteste…

Adica:

Premisa 1: Un soldat american omoara un artist Roman. Legea internationala (HA!) zice ca America isi ia copilul acasa sa-l judece ea (ca doar rufele murdare se spala in famelie, nu? la Nufarul le ducem doar pe-alea curate)

Premisa 2: Doi Romani sunt arestati de americani in Irak, pe motiv c-au facut inmiit mai putin decat ororile pe care le fac americanii acolo: au facut doar niste amarate de poze (nu discut vinovatia sau nevinovatia lor, ca asta e discutabila). Aceeasi lege internationala zice ca America ne da cu UE si nu ne lasa nici macar la nivel diplomatic sa avem contact cu copilul NOSTRU.

Concluzia: Legea e lege pentru cine are brandu’ mai mare.

Adica, ca ce chestie americanii aresteaza un roman pe teritoriu irakian?!? Hai frate si noi in China sa arestam bulgari, ce, nu se poate? E, cum sa nu se poata? Aaaa nu suntem americani! SHIT! Uitasem: indiferent cine si ce prostii face, americanu’ e mare si tare, romanu isi suge mucu’. Noah, tot e bine, ca suntem in NATO! Vreau si eu un Colebil, va rog…

LATER EDIT:

1. Legea invocata de americani (Conventia de la Geneva privind Statutul Personalului Civil pe Timp de Razboi) era complet neaplicabila la data arestarilor oamenilor nostri, pentru ca, cu jumatate de an inainte, americanii declarasera inchis razboiul in Irak, prezenta lor acolo continuand in ideea de sprijin logistic pentru noul Guvern.

2. Cam ce fac americanii acum in Orientul Mijlociu faceau si germanii inaintea razboaielor mondiale pe la inceputul secolului trecut… ocupau teritoriu dupa teritoriu, sub pretexte cretinoide si sub privirile nesimtit-indiferente ale slabelor puteri ale timpului. Unde s-a ajuns atunci? Acolo unde sper sa nu se ajunga in curand…

In ultimii ani (si Becali poate baga mana-n foc c-asa e) Bucurestiul s-a umflat, malign, spre Nord. Rau, dar bine. Atat de bolnavicios, incat la un moment-dat gurile rele dar clar intentionate incepusera sa prezinte fantasme cretinoide despre extinderea Bucurestiului spre sud, doar-doar si-o lua vulgul ochii de la Nord, ca sa lase Nordul liber pentru “cine trebuie”. (pentru simplul motiv ca un club invadat de vulg numai privat si exclusivist-elitist nu mai e).

Oricum, manevra n-a prea tinut, si cum -VILANUL nordic era deja cam ocupat si fara perspective de terenuri noi de “jucat”, cam venise timpul pentru o noua manevra. Care? Poi simplu, eliberarea si scoaterea pe piatza a terenurilor publice. DA, stiu ca e fumata, de cand terenurile de interes tehnic de sub aeroportul Otopeni au fost cumparate cu japca. Dar cum Romanul uita repede, hai sa-i mai dam odata pe la spate, ca e loc.

Asa ca ce s-a gandit un creier “luminat”: de ce sa nu mutam Gradina Zoologica din Baneasa, cu cativa (cateva zeci de) Km mai in extra-vilan? Miscarea asta ar genera vreo 6 hectare noi de terra-nova. Plus fondur nerambursabile de la UE pentru asta. Recapitulam: teren nou de “produs”, plus fonduri pentru astupat gura vulgului. Not bad, avand in vedere ca pe-acolo pamantul se vinde deja la centimetru…

Mai conteaza ca Bucurestiul ramane fara o gradina zoologica? (mutarea ei in Corbeanca poate fi la fel de buna ca mutarea in Ploiesti sau la Cluj… se cheama ca Bucurestiul TOT FARA ramane).

Pentru “cine trebuie”, nu mai conteaza. Pentru restul vulgului poate ar mai conta, dar de cand vulgul conteaza? (nota: vulg = prostime = contribuabilul de rand)

Cum Daniel mi-a intrat intr-un concediu prelungit, si cum oricum vroiam sa-i mai aduc un ajutor acum in primavara, m-am trezit ca trebuie sa grabesc procesul de recrutare a noului junior developer. Ceea ce m-a dus, evident, la site-urile romanesti de profil. De la care primesc zilnic mailuri quasi-ne-solicitate, in care danshii mi se lauda cum isi imbogatesc ei zilnic baza de date cu 1200 de cv-uri noi. Ce nu-mi iese mie la matemoftica e urmatorul lucru: cum naiba apar zilnic 1200 de cv-uri noi intr-o baza de date, cand numarul celor care-si vizualizeaza cv-ul zilnic (indiferent ca e vorba de creare, updatare sau doar vizualizare) nu depaseste in medie 20-30?

Probabil ca toata glagoria mincinoasa are ca scop doar vanzarea de credite pentru vizualizarea, pe bani buni, de cv-uri out-dated de cand bunica-fata-mare. Adica dai niste sume nesimtite de bani ca sa vezi datele de contact de pe un CV, dupa care suni la desperatul care – chipurile – vrea un job, doar ca sa-ti raspunda o voce acrita si mirata ca “eu am job solid dom’le, de ce ma deranjezi? aaa de pe internet? haaa da’ alea-s vechi, bey, nici nu stiu de ce mai tin cv-ul acolo. cred ca de lene sa-l sterg”.

Vorba unui capitan din armata: gust amar, gust amar…

Ca simplu fapt divers: am deschis un pic televizorul, pe TVR, si-am nimerit emisiunea Ne vedem la TVR, unde se discuta despre poezie… Si l-am vazut cu ochi mei, VA JUR, pe Pruteanu laudandu-se ca la el pe “forum” lumea “posteaza“… Ce cuvinte, dragii mei, ce cuvinte! Ce barbarie la adresa dulcii limbi romane de lemn! Eu cred c-annebunit, Pruteanul! Parol, monsherule, care te mint! 😀

Baietii de la Saptamana Financiara s-au trezit sa mai dea in vileag o bomba: afacerea schimbatului bordurilor de trotuare. Am cetit si m-a pufnit rasul… Bomba asta “sare” pe trotuarele Bucurestilor de ani de zile… Le-am trimis un comentariu, pe care vad ca le ia ceva sa-l publice, asa ca-l repet si aici:

Dragii mei,
Ori sunteti ramasi rau de tot in urma cu “bombele”, ori abia acum v-a venit comod sa mai deconspirati una…
Despre afacerea cu bordurile, si nu numai (vezi de pilda afacerea semafoarelor) imi povestea un rrom invechit in smecherii acum multi ani… si de-atunci am tot urmarit cum, la fiecare schimbare de mandat de primar, inevitabil, se schimbau (si se schimba inca) bordurile si semafoarele prin oras.
Rostul primar al schimbarilor astora este, evident, ca trebuie sa mananca si firmele cuiva ceva, nu?
Cat despre rostul schimbarii vestitului bazalt indestructibil, acel bazalt nu s-a pierdut, stati linistiti: il regasiti, reciclat, in constructiile private ale acelorasi firme apartinand acelorasi “mai norocosi decat altii”

Cica Shtrul l-a luat pe Itzik de perciuni si l-a dus la Rabi, ca sa fie judecat pentru c-a facut-o pe Rashela lui Shtrul “curva”. Evident, Shtrul a castigat, iar pedeapsa lui Itzik a fost sa se urce pe un butoi in mijlocul orasului si sa strige de 3 ori in gura mare “Rashela nu e curva”. Zis si facut. Itzic s-a dus la locul cu pricina si, cand s-a adunat suficienta lume, a inceput sa-si execute pedeapsa:

– “Rashela nu e curva???” (murmure in multime)

– “Rashela? noooo, e curva!” (cativa din multime inca mai au dubii)

– “Rashela, nu? E cuuurvaaaaa” (oamenii s-au lamurit deja cum sta treaba cu Rashela)

Cam asa e si cu vestita reclama platita de stat (de noi, contribuabili), care de ani de zile ne invatza tineretul cum ca “alcoolul este daunator sanatatii numai si numai daca e consumat excesiv“. Adica “bea matalutza ca porcu, e ok atata vreme cat nu e excesiv”. Cu alte cuvinte, o reclama menita sa faca anti-reclama alcoolului face taman pe dos, adica exact reclama pe scara larga. Ce ma mira e ca NUMENI nu se sesizeaza de treaba asta… Sau poate ca mai sunt si nebuni ca mine care se prind de faza, dar de ce sa ne agitam nu? ce, ne doare pe undeva?

Cam asa arata… ca o shawrma rasturnata. Fix in buricul Bucurestiului, recte (ma scuzi) al Romaniei. Dar nu e ceea ce pare. Este doar un chiosc / toneta / zi-i-cum-vrei de afisaj, pe care generatii de oameni harnici ai muncii si-au adus contributia poster cu poster… Mai zi acum ca n-avem cultura de aratat, daca mai poti!

Foto1 Foto2