Ultima oara am vazut Apusenii acum doi ani, cam tot pe vremea asta tomnatica – cu ceturi de zile mari, cu frunzis cazut la datorie cat cuprinde, cu Cetatea Ponoarelor, cu Pestera Focul Viu si cu alte pesteri mai mari si mai impunatoare, cu Valea Galbenei, destul de greu de descris in cuvinte… Tura de vis. Dormita la cort, binishor sub zero celsius, si coclaurita prin ploaie de-aia mocaneasca, exclusiv per pedes.
De maine seara ma asteapta o tura mai “civila”, unde nu o sa conteze cat de multi kilometri o sa bat la picior, ci cat de multe locuri faine o sa reusim sa “bifam” in doar doua zile bine planuite de Doru. Daca tura trecuta i-am insotit pe oamenii faini de la ATGR, acum plec la drum, pentru a doua oara, cu echipa turei de iarna numarul doi (“Apuseni”) #goodyear4x4, adica Vali Petcu, Ioana Acsinia, Zdeto, Razvan si gemenii (Doru si Mircea). Traseul o sa includa mai multe puncte faine, dar cel mai mult ma intriga, dupa nume, Cheile Ampoiței si ale Râmeților, si mai ales satele din zona Mogoshului – taare sper eu sa gasesc acolo Apusenii aia din ilustratele postale vechi. Om vedea.
Asa ca de maine pana Duminica, mai rarutz cu internetul – dar sper sa pot sa public cate una-alta, de pe unde-om prinde un pic de retea.
Dupa tura asta, mai urmeaza inca doua: una in Dobrogea si una in Vrancea (in cea din Vrancea ma duc si eu, motz-cocotz) si oamenii de la Goodyear zic ca pentru astea doua ture mai sunt inca libere doua locuri, pentru “public”. Adica daca te bagi la concurs, ai sansa sa ocupi in mod activ si plimbaretz unul din astea doua locuri libere. Deci, te bagi? E pe bune.
Pana una-alta, cateva poze din tura trecuta din Apuseni:
