[kml_flashembed movie=”http://picasaweb.google.com/s/c/bin/slideshow.swf” height=”400″ width=”500″ fvars=”host=picasaweb.google.com&RGB=0×000000&feed=http%3A%2F%2Fpicasaweb.google.com%2Fdata%2Ffeed%2Fapi%2Fuser%2Feros.nicolau%2Falbumid%2F5335392831572390801%3Fkind%3Dphoto%26alt%3Drss%26authkey%3D5M3WrH3fEkY” pluginspage=”http://www.macromedia.com/go/getflashplayer”/]
M-am chinuit joi si vineri sa mai gasesc 1-2 nebuni sa mearga cu mine – aveam idea fixa ca vreau sa prind luna plina si apoi rasaritul pe balta, la Comana – locul ala frumos unde-am tot fost cu cursul/clubul foto, dar numai ziua. Zic ca m-am chinuit, pentru ca lumea a avut chestii mai importante de facut decat sa coclaureasca de nebuni noaptea – cum ar fi familie, gospodarie, somnic, vise placute, aleaalea. Norocul meu ca sambata seara mi-au raspuns la apel Alex si Sorin.
Asa ca sambata noaptea nu m-am mai culcat si, pe la 2:30 dimineatza, eram la Sorin, sa-l culeg, sa mergem in Real sa-mi cumpar o lanterna si-apoi sa ajungem la 3 in Unirii. Pe la 3 si 20 a aparut, agale, si mr. Alex, cat pe ce sa ne faca sa pierdem luna daca mai intarzia mult. Noah, deci am reusit sa plecam din Unirii la 3:20 si, dupa mai multe emotii legate de drum (bai, unde face stanga? unde dreapta? mai nimerim?), la 4:05 eram deja la pontonul pe care unii dintre voi il stiti deja, nauciti de foshgaiala de masini si de muzichiile de petrecere date la maxim in casutzele de langa ponton. Asta ca sa vezi cum percepem noi locul (wild area), si ce e el defapt (party retreat local).
In rest (in afara de organizare) ce sa va mai zic… Coraj sa intram in padure – pe bezna aia si cu atatia “haiduci locali” in zona – n-am mai avut… Poate cu alta ocazie, mai bine echipati. Asa ca, pe o bezna in care lanternele noastre taiau cu “laser, frate”, ne-am aventurat ca orbii acolo unde Sorin n-a avut curaj in plina lumina: pe podishca aia shtirba, cu o barna da, zece nu, ca sa ajungem la colibele de stuf. Ne-am chiorat ca nebunii, fiecare cu lanterna lui, dar am reusit sa ajungem la colibe, tocmai cand luna mai era doar de-o palma deasupra padurii. Am incercat noi sa mai prindem ceva si cu luna, dar fara prea mare succes. Dupa care ne-am dus la marginea canalului, unde un abur al diminetii de zile mari ne-a umplut de bucurie si de “febra declansatorului”.
Iar cand s-a facut lumina de-a binelea, pe la 7 (ora aia extrem de matinala la care cu greu reusim sa ii urnim pe altii pentru pozat prin parcuri), carpiti de somn dar ametiti de mirosul ala fain de balta, ne-am indreptat spre padure, si-am strabatut o bucata zdravana, pana spre capatul ei (am aflat asta abia dupa ce-am recunoscut, pe harta de la Google, o poiana defrisata fara mila – cea in care am reusit sa prindem si iepuroiul si cainele/vulpea). Am mai fi stat – era sambata dimineatza, liniste, aer curat, racoare, pasarele, ciripele – dar eram drogati de nesomn, asa ca am cedat nervos si ne-am intors la masina, si de-acolo inapoi spre Bucuresti. Au dormit colegutii mei ca niste copilasi pana la Bucuresti 😀
Cam asta a fost… fain!
Daca va intrebati ce e cu ultima poza, cea cu norii, treaba sta asa: o persoana cu mai mult simt artistic mi-a spus ca poza aia a speriat-o, pentru ca a vazut clar in ea o scena de vanatoare de savana. M-am crucit, dar dupa vreo 10 minute am reusit sa inteleg perfect despre ce vorbea. Reusiti si voi? 😉
Ultimele poze sunt puse in joaca, deci fiti blanzi cu mine :D, criticati-le doar pe primele.
Enjoy…
Superb! M-au relaxat aceste poze!
Pt. asemenea cadre, merita sa nu dormi o noapte. La mai multe excursii de gen, stima.
Multumesc!
Ca noutate, a doua poza din galeria asta a obtinut locul II la concursul Fotogeografica 🙂
superb !!!