mai precis, despre de ce nu cred in “teoriile conspiratiei”
si mai precis, despre de ce nu sunt de acord cu cuvintele astea doua.
pentru ca:
1. nici o societate nu poate functiona fara o structura, deci fara o conducere
2. conducere = putere
3. puterea corupe
iar asta nu e o teorie, e o realitate a vietii (fact of life).
aplica asta la orice nivel, si-o sa fie adevarat.
cauta asta la orice nivel, si-o s-o gasesti.
nu pentru ca ar exista o conspiratie. ci pentru ca pur si simplu asa functioneaza lucrurile.
e natura umana.
lupul nu conspira sa ucida oi cu sange rece. lupul pur si simplu o face.
omul nu conspira sa faca rau sau ca sa abuzeze de putere. omul pur si simplu o face.
iar asta ne aduce la esenta articolului: la cuvinte.
la “teorie” si la “conspiratie”. doua cuvinte care, pe langa faptul ca esueaza in a descrie corect ceea ce ar trebui sa descrie, fac – mai mult chiar – rau.
de ce fac rau?
pentru ca, inevitabil, in ochii receptorului neavizat de mesaj, aceste doua cuvinte arunca un nor de ridicol asupra oricarui subiect, impiedicand cunoasterea, impiedicand accesul la niste date altfel simple si naturale.
pentru ca, atunci cand o situatie incepe sa-ti sune a “teorie a conspiratiei”, frica de ridicol se trezeste brusc si te impiedica sa treci mai departe si sa intelegi ce se intampla. pur si simplu aplici eticheta si inchizi discutia.
pentru ca, uite-asa simplu, ne intaltam singuri totem-uri “tabu” in calea catre cunoastere.
poate sunt eu nebun dar, mai important decat sa cataloghezi ceva ca “bun” sau “rau”, este sa intelegi acel lucru.
sa-i intelegi mecanismele, parghiile si fortele motoare.
la rece.
fara sa cataloghezi. (poti cataloga o situatie negativa cum vrei, asta nici nu o va schimba nici nu o va remedia; si nu am gasit inca o teorie a conspiratiei referitoare la o situatie pozitiva)
daca intelegi lucrul asta, poti inceta sa mai cataloghezi lucrurile rele ca fiind rezultatul unor conspiratii.
poti intelege, in sfarsit, ca lucrurile rele se intampla in mod natural.
si, ce e mai important, poti trece, in sfarsit, de totemul “tabu” pe care ti l-ai ridicat singur, mergand mai departe si intelegand ceea ce e cu adevarat important si relevant pentru tine.
evident, pentru diverse situatii care ne influenteaza negativ viatza exista diverse explicatii / teorii. unele simple, altele complexe. unele naturale si de bun simt, altele complet abramburite si fanteziste. si in general, cu cat situatia e mai negativa sau nivelul de aplicatie mai inalt, cu atat teoriile devin mai fanteziste.
dar asta nu inseamna ca daca o teorie “ti se pare” intr-un fel, e musai ca parerea ta sa fie corecta. oameni suntem, deci subiectivi. ce trebuie sa intelegem este ca nu conteaza cat de ciudata ni se pare o teorie.
ce conteaza e sa invatam sa ne informam, metodic, din mai multe surse, sa acoperim toate unghiurile, inainte de a ajunge la o concluzie. si, asa cum ne ferim de anumite cuvinte pentru a nu jigni, sa ne ferim si de sintagma “e doar o teorie a conspiratiei” atunci cand dam de o situatie care ar putea parea astfel.
pareri, teorii, injuraturi, nedumeriri? lasa un comentariu…