Romania are un grad de absorbtie a fondurilor nerambursabile de 4%.
O sa zici “si ce daca”. Numai ca, de cand suntem si noi UE-isti, nu mai merge cu “si ce daca”. Sa-ti explic de ce, la modul vulgar (pentru vulg):
1. FONDURI NERAMBURSABILE. Adica: eu iti dau moca banii astia, tu foloseste-i si sa fii sanatos. Nu uita sa zici “bogdaproste”.
2. Ca membru UE, SI TU trebuie sa-mi dai fonduri de-astea. SI TU trebuie sa contribui. SI EU trebuie sa primesc. SI EU trebuie sa zic “bogdaproste”, ca nici eu n-o sa-ti returnez vreun sfantz
3. Obligatia de a contribui la bugetul UE e BABANA. Adica Romania, vrand-nevrand, trebuie sa-si aduca obolul, mai ceva ca pe vremea birului la turci.
Acum, sa vulgarizam, dupa cum promiteam:
Vine englezu la mine: “ia de-aici 100 de coco si zi mersi – dar da-mi si tu 100 de coco”.
Eu ii dau englezului suta promisa, ca altfel ma beleshte; dar din suta lui, nu accept decat 4 coco – restul se intorc in buzunarul lui.
La sfarsitul targului, englezul are 196 de coco, iar eu am 4. Dupa care eu incep sa ma plang ca o baba neputincioasa ca “de ce englezu traieste de tz’jpe ori mai bine decat mine?”
Bine, situatia asta n-a fost valabila pana la 1 ianuarie – dar incepand cu anul asta, ESTE valabila.
Cine e responsabil de cretinitatea asta de situatie? Poi… administratia publica, incapabila sa ceteasca 3 randuri in engleza, desi-si trimite angajatii mugetari in concedii “de studiu” la mare, la munte si peste hotare.
Am mai lamurit cate ceva? Sper ca da (desi nimic nu e nou sub soare)…
